OK
X
axoidă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după engl. axoid)
1.
curbă,
loc
geometric
al
axei
instantanee
de
rotație
în
mișcarea
unui
corp
rigid.
detonație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. détonation)
1.
zgomot
produs
de
o
explozie;
detunătură.
2.
ardere
extrem
de
rapidă
a
unei
substanțe
într-un
spațiu
închis,
însoțită
de
o
degajare
instantanee
de
gaze
și
de
un
zgomot
caracteristic.
fototext
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (foto1- + text)
1.
text
explicativ
la
câteva
instantanee
fotografice.
piezogramă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. piézogramme)
1.
curbă
obținută
la
piezograf.
2.
(med.)
curbă
a
presiunilor
succesive
instantanee
produse
în
arborele
arterial
în
timpul
unui
ciclu
cardiac.
plan, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. plan, lat. planus)
1.
adj.
neted,
fără
ridicături,
fără
accidente,
plat.
2.
suprafață
~ă
=
suprafață
pe
care
o
dreaptă
poate
fi
aplicată
în
orice
sens;
geometrie
~ă
=
ramură
a
geometriei
care
studiază
suprafețele
plane.
3.
s.
n.
suprafață
netedă,
plană.
4.
suprafață
care
conține
toate
dreptele
ce
trec
printr-un
punct
fix
și
intersectează
o
dreaptă.
5.
(anat.)
suprafață
care
secționează
imaginar
corpul
omenesc
sub
o
anumită
incidență.
6.
desen
tehnic
care
reprezintă
grafic
o
suprafață
de
teren,
o
construcție,
o
mașină
etc.
7.
parte
a
unei
suprafețe
în
raport
cu
depărtarea
de
ochiul
observatorului
și
cu
reprezentarea
ei
într-o
pictură,
într-un
tablou
etc.
8.
(cinem.)
fiecare
serie
de
instantanee
dintr-un
film,
privind
aceeași
acțiune
sau
același
subiect,
luate
sub
același
unghi
de
vedere
și
într-un
cadru
constant.
9.
mod
de
încadrare
a
subiectului
filmat
ori
a
diverselor
sale
elemente
sub
aspect
dimensional.
10.
suprafața
de
susținere
în
aer
a
unei
aeronave;
(p.
ext.)
aripă.
11.
felul
cum
sunt
dispuse
părțile
unei
opere
științifice,
literare
etc.;
proiect,
alcătuire;
proiect
pentru
o
acțiune
care
urmează
să
fie
îndeplinită.
12.
(ec.)
sistem
de
indicatori
prin
care
se
stabilesc
prioritățile,
direcțiile
principale
ale
activității
unor
structuri
economice
într-o
perioadă
dată.
13.
reprezentare
a
unei
porțiuni
reduse
din
suprafața
terestră,
la
o
anumită
scară,
pe
baza
ridicărilor
topografice
sau
aerofotogramelor.
traducere
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (traduce)
1.
acțiunea
de
a
traduce
și
rezultatul
ei;
(concr.)
scriere
cuprinzând
o
transpunere
a
unui
text
dintr-o
limbă
în
alta;
traducție.
2.
~
automată
=
traducerea
unui
text
în
întregime
de
unul
sau
mai
multe
programe
de
calculator,
fără
ca
un
traducător
uman
să
intervină.
3.
~
asistată
de
computer
=
traducere
de
text
realizată
în
mod
interactiv
cu
ajutorul
calculatorului.
4.
(în
cadrul
unei
conferințe
internaționale)
~
instantanee
sau
simultană
=
traducere
imediată
(și
orală)
a
discursului
sau
comunicării
pronunțate
de
vorbitor.
5.
(fig.)
transpunere
pe
alt
plan;
transpunerea
unei
arte
în
alta;
reprezentarea
realității
prin
artele
plastice.
6.
(fiz.)
transformare
a
unei
mărimi
de
o
anumită
natură
(viteză,
presiune,
temperatură
etc.)
într-o
mărime
de
altă
natură
(tensiune
electrică,
curent
electric),
în
vederea
transmisiunii
informației
asociate
acestora.
7.
interpretare.
8.
(înv.)
trăducere.