OK
X
detoxica
Parte de vorbire:
vb. refl.
Etimologie: (fr. detoxiquer)
1.
a
îndepărta
substanțele
toxice
și
nocive
din
ceva;
a
se
detoxifica.
dezintoxica
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. désintoxiquer)
1.
a
înlătura
o
intoxicație
din
organism.
2.
a
trata
un
toxicoman
prin
suprimarea
ingerării
substanței
toxice.
intoxica
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. /s’/intoxiquer, lat. intoxicare)
1.
tr.,
refl.
a(-și)
introduce
în
organism
substanțe
toxice,
a
(se)
otrăvi.
2.
(fig.)
a
(se)
plictisi
foarte
tare.
3.
tr.
a
influența
în
mod
insidios
spiritele
pentru
a
le
face
sensibile
la
propagandă,
a
demoraliza.
4.
a
deruta
prin
difuzarea
de
știri
false.
absint
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. absinthe, lat. absinthium)
1.
plantă
amară
și
aromatică,
cu
esență
toxică;
pelin.
2.
băutură
alcoolică,
tare,
verzuie,
preparată
din
absint.
absintism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. absinthisme)
1.
intoxicație
cu
absint.
adamsită
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. adamsite)
1.
substanță
toxică
de
luptă,
iritantă,
strălucitoare.
alcoolism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. alcoolisme)
1.
intoxicație
cronică
cu
alcool;
etilism.
alcooliza
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. alcooliser)
1.
tr.
a
adăuga
alcool
unui
alt
lichid.
2.
refl.
(despre
oameni)
a
se
intoxica
cu
alcool.
anilism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. anilisme)
1.
intoxicație
acută
sau
cronică
cu
anilină
(prin
inhalare,
ingerare
și
contact
cu
pielea,
inclusiv
sub
formă
de
vapori).