acidoliză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acidolyse)

1. operație prin care un acid înlocuiește un alt acid dintr-un ester.

anal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anal)

1. referitor la anus.
2. care aparține anusului.
3. sex ~ = act sexual care constă în penetrarea anusului partenerului, în general cu penisul sau folosind un obiect care înlocuiește penisul, cum ar fi un vibrator.

antropozofie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anthroposophie)

1. concepție și credință mistico-religioasă care înlocuiește pe Dumnezeu, cu ființa umană divinizată.

autoplastie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autoplastie)

1. metodă chirurgicală prin care se înlocuiește o parte distrusă sau bolnavă dintr-un țesut prin transplantarea unei grefe luate de la același individ; autogrefă.

dublură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. doublure)

1. (al doilea) interpret al unui rol într-o piesă de teatru, într-un film, care înlocuiește în anumite ocazii pe titularul rolului.
2. obiect la fel cu altul.
3. căptușeală de haine etc.
4. (mar.) bucată de pânză ce dublează o tendă sau o velă.
5. tablă suplimentară sudată peste bordajul unei nave, pentru a-l întări în punctele mai solicitate.

echivalență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. équivalence)

1. însușire a tot ceea ce este echivalent; egalitate de valoare, de semnificație etc.
2. (log.) relație între două enunțuri sau judecăți care sunt adevărate sau false împreună.
3. (mat.) relație simetrică, reflexivă și tranzitivă între elementele unei mulțimi.
4. simptom care substituie un altul obișnuit pentru o anumită boală.
5. manifestare patologică la epileptici, care înlocuiește crizele propriu-zise.