Dictionar

 

denivela

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. déniveler)

1. refl. (despre terenuri, drumuri) a-și pierde netezimea, nivelarea.
2. (despre suprafața unei ape) a-și modifica nivelul.
 

planeitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. planéité)

1. proprietate a unei suprafețe de a fi plană; netezime.
 

profilometru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. profilomètre)

1. aparat pentru măsurarea gradului de netezime a unei piese (prelucrate).
 

netezeală

Parte de vorbire:  s.f. (desuet)  
Etimologie: (netezi + -eală)

1. însușire a unui obiect de a avea suprafața lipsită de asperități; însușire a unui loc de a fi lipsit de denivelări; netezime.