Dictionar

jungher

Parte de vorbire:  s.n. (învechit)  
Etimologie: (junghia, junghi + -ar)

1. armă albă, având vârf ascuțit și lamă cu două tăișuri; pumnal; stilet.
2. (figurat) junghi, durere ascuțită.
3. (var.) junghier.
 

diverticul 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. diverticule, lat. diverticulum)

1. formație anatomică în formă de sac sau buzunar care comunică cu un organ cavitar.
2. loc ascuns; cotlon, ungher.