Dictionar

consacrație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. consecratio, fr. consécration)

1. consacrare; (spec.) ofrandă adusă zeilor.
 

ofertoriu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. offertorium, it. offertorio)

1. parte a liturghiei catolice în care preotul oferă lui Dumnezeu pâinea și vinul pentru consacrație.
2. cânt religios, din a doua parte a misei, care însoțește această oblație.