OK
X
incitabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. incitable)
1.
care
poate
fi
incitat.
incitabilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. incitabilité)
1.
stare
de
incitare;
însușirea
a
ceea
ce
este
incitabil.
incitabilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. incitabilité)
1.
stare
de
incitare;
însușirea
a
ceea
ce
este
incitabil.