OK
X
limbuție
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (limbut + -ie)
1.
înclinare,
tendință
de
a
vorbi
mult
și
fără
rost;
vorbărie,
trăncăneală.
facondă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. faconde)
1.
ușurință
de
a
vorbi;
limbuție,
volubilitate.
incontinență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. incontinence, lat. incontinentia)
1.
eliminare
involuntară
de
fecale,
urină,
lapte
etc.;
(p.
ext.)
neputință
de
înfrânare
a
unei
dorințe
sau
acțiuni.
2.
(fig.,
fam.)
logoree,
limbuție.
locvacitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. loquacité, lat. loquacitas)
1.
calitatea
de
a
fi
locvace;
limbuție.
logoree
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. logorrhée)
1.
creștere
patologică
a
ritmului,
a
debitului
vorbirii,
la
unii
maniaci.
2.
(fam.)
limbuție.