OK
X
uranic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. uranique)
1.
uranian.
2.
(despre
radiații)
emis
de
uraniu.
3.
acid
~
=
acid
derivat
din
uraniu.
californiu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl., fr. californium)
1.
element
transuranic
radioactiv,
metalic,
din
grupa
actinidelor,
obținut
artificial.
einsteiniu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. einsteinium)
1.
element
transuranic
sintetic
din
grupa
actinidelor.
fermiu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. fermium)
1.
element
transuranic
sintetic
din
grupa
actinidelor.
hahniu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., engl. hahnium)
1.
element
artificial
transuranic,
obținut
prin
bombardarea
californiului
cu
nuclee
de
azot.
lawrențiu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. lawrencium)
1.
element
transuranic
sintetic.
mendeleeviu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. mendélévium)
1.
element
transuranic
sintetic
din
grupa
actinidelor.