OK
X
vanadiu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. vanadium)
1.
metal
dur,
casant,
cenușiu,
folosit
la
elaborarea
unor
oțeluri
speciale.
ferovanadiu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ferrovandium)
1.
aliaj
de
fier
și
vanadiu.
carnotit
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. carnotit)
1.
mineral
de
uraniu
și
vanadiu,
radioactiv.
ferovanadiu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ferrovandium)
1.
aliaj
de
fier
și
vanadiu.
turanit
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. turanit)
1.
mineral
rar,
de
culoare
verde-măslinie,
din
cupru
și
vanadiu.
vanadic
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. vanadique)
1.
acid
~
=
acid
din
vanadiu.
vanadifer, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. vanadifère)
1.
(despre
o
rocă
sedimentară)
care
conține
vanadiu.