OK
X
venerabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. vénérable, lat. venerabilis)
1.
(și
s.)
demn
de
înaltă
considerație,
de
respect,
de
venerație.
venerabilitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. venerabilitas, -atis, fr. vénérabilité)
1.
capacitatea
de
a
fi
demn
de
venerație;
caracter
venerabil;
respectabilitate.
venerabilitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. venerabilitas, -atis, fr. vénérabilité)
1.
capacitatea
de
a
fi
demn
de
venerație;
caracter
venerabil;
respectabilitate.