Dictionar

ciclotimie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cyclothymie)

1. formă ușoară de psihopatie, caracterizată prin alternarea stărilor de euforie cu cele de depresiune.
 

ciclotimic, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. cyclothymique)

1. I. care se referă la ciclotimie.
2. II. persoană având simptomele ciclotimiei.