cumulație
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. cumulation, lat. cumulatio)
Etimologie: (fr. cumulation, lat. cumulatio)
1. acțiunea de a cumula și rezultatul ei; faptul în sine de a reuni mai multe elemente distincte; cumulare.
2. faptul, pentru aceeași persoană, de a exercita simultan mai multe funcții și, prin urmare, de a primi mai multe remunerații.