OK
X
ironizare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (ironiza)
1.
acțiunea
de
a
ironiza
și
rezultatul
ei.
2.
faptul
de
a
lua
în
zeflemea,
de
a
avea
o
atitudine
ironică
față
de
cineva
sau
de
ceva;
persiflare,
zeflemisire.
zeflemisire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (zeflemisi)
1.
acțiunea
de
a
zeflemisi
și
rezultatul
ei;
zeflemire.
2.
atitudine
ironică
față
de
cineva
sau
de
ceva;
ridiculizare.
3.
exprimare
de
ironii
la
adresa
cuiva;
ironizare.