OK
X
vervă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. verve)
1.
însuflețire,
bună
dispoziție;
aflux
verbal.
2.
a
fi
în
~
=
a
fi
însuflețit,
avântat,
volubil.
commedia dell’arte
Parte de vorbire:
s. f.
Etimologie: (it. commedia dell’arte)
1.
producție
dramatică
specifică
literaturii
italiene
(din
sec.
XVI-XVIII)
cu
caracter
de
improvizație,
care
se
distinge
prin
vervă,
spirit
satiric
și
forță
a
observației
realiste,
personajele
fiind
tipuri
simbolice.
con brio
Parte de vorbire:
loc. adv.
Etimologie: (it. con brio)
1.
(muz.)
cu
vervă,
cu
însuflețire.
mozarab, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. mozarabe, sp. moz’ arabe)
1.
adj.,
s.
m.
f.
(creștin)
care
și-a
păstrat
religia
în
timpul
ocupației
arabe
în
Spania.
2.
adj.
arta
~ă
=
arta
creștină
dezvoltată
în
Spania
în
sec.
X-XI
sub
influența
artei
islamice,
caracterizată
prin
arcul
în
potcoavă,
ornamentarea
fațadei
edificiilor
cu
plăci
multicolore
de
ceramică,
precum
și
prin
grija
pentru
împodobirea
manuscriselor
cu
miniaturi
pline
de
vervă
cromatică
și
preferința
pentru
prelucrarea
metalelor
prețioase
și
a
fildeșului.
spumos, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. spumeux)
1.
acoperit
cu
spumă.
2.
vin
~
=
vin
care
face
spumă
când
este
turnat
în
pahare.
3.
(fig.)
fin,
vaporos.
4.
(fig.;
despre
vorbire)
viu,
colorat,
bogat
în
imagini;
plin
de
vervă.