atic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. attique, lat. atticus, gr. attikos)

1. adj. propriu Aticii.
2. dialect ~ = dialect grec vorbit în Atica; frumusețe ~ă = frumusețe desăvârșită.
3. care se distinge prin bun-gust sau spirit.
4. sare ~ă = ironie subtilă, spirit fin.
5. s. n. parte a antablamentului, deasupra cornișei, menită să mascheze marginea acoperișului.
6. etaj scund, deasupra cornișei, la nivelul fațadei sau retras.

frontispiciu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. frontispice, lat. frontispicium)

1. partea superioară a fațadei principale a unui edificiu, monument etc.
2. prima pagină a unei cărți, care conține titlul, numele autorului etc.
3. partea de sus de pe pagina întâi a unui ziar.

mozarab, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. mozarabe, sp. moz’ arabe)

1. adj., s. m. f. (creștin) care și-a păstrat religia în timpul ocupației arabe în Spania.
2. adj. arta ~ă = arta creștină dezvoltată în Spania în sec. X-XI sub influența artei islamice, caracterizată prin arcul în potcoavă, ornamentarea fațadei edificiilor cu plăci multicolore de ceramică, precum și prin grija pentru împodobirea manuscriselor cu miniaturi pline de vervă cromatică și preferința pentru prelucrarea metalelor prețioase și a fildeșului.

trompă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. trompe)

1. prelungire cărnoasă a nasului la elefant, tapir etc., pentru prinderea hranei și pentru apărare.
2. organ adaptat pentru supt, la unele insecte.
3. canal prin care se elimină celulele sexuale formate în ovar; oviduct; salpinx.
4. ~a lui Eustache = canal interior al urechii între timpan și faringe.
5. (tehn.) carcasă metalică în care se montează lagărele unui arbore.
6. aparat de laborator, din sticlă, pentru evacuarea aerului dintr-un recipient.
7. (arhit.) boltă de colț în consolă pentru susținerea unui element în relief față de planul fațadei.
8. element de construcție, boltă trunchiată, înlesnind trecerea de la un plan pătrat la unul octogonal.