OK
X
aventurism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aventurisme, rus. avantiurizm)
1.
spirit
de
aventură,
tendință
de
a
lua
hotărâri
pripite.
aventurist, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. aventuriste, rus. авантиурист)
1.
caracterizat
de
aventurism.
2.
care
are
caracter
de
aventură;
privitor
la
aventură.
3.
înclinat
spre
aventură.
4.
specific
unui
aventurier.