OK
X
antinomie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. antinomie, lat. antinomia)
1.
contradicție
categorică
între
două
legi,
teze
sau
principii
ce
se
exclud
reciproc.
antinomic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. antinomique)
1.
referitor
la
antinomie.
2.
care
creează
o
antinomie,
o
opoziție,
uneori
o
contradicție.
3.
(antonim)
concordant.