OK
X
solicitant, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (germ. Sollizitant)
1.
cel
care
solicită;
solicitator.
ofertant, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.m.f.
Etimologie: (ofertă + -ant)
1.
(cel)
care
face
o
ofertă.
2.
(cel)
care
oferă
un
produs
sau
un
serviciu
pe
o
piață.
3.
(subst.;
antonim)
solicitant.
solicitator, -oare
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (it. sollecitatore, lat. sollicitator)
1.
persoană
care
solicită
ceva
de
la
o
autoritate
sau
un
personaj
influent;
solicitant.
2.
persoană
care
aplică
pentru
un
loc
de
muncă,
care
cere
insistent
un
har,
o
favoare
etc.