OK
X
subterfugiu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. subterfuge, lat. subterfugium)
1.
mijloc
abil
de
a
ieși
dintr-o
încurcătură;
viclenie.
escamotat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (escamota)
1.
care
a
fost
făcut
să
dispară
printr-o
manevră
pricepută;
care
a
fost
ascuns;
care
a
fost
luat
pe
furiș.
2.
care
a
fost
disimulat;
care
a
fost
falsificat.
3.
(despre
dificultăți)
evitat
cu
abilitate
printr-un
subterfugiu.
4.
(despre
trenul
de
aterizare
al
unui
avion)
care
a
fost
supus
escamotării,
retras
în
fuzelaj.