Dictionar

opresant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. oppressant)

1. care opresează; care provoacă un disconfort fizic sau psihic intens.
 

planator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (plana + -tor)

1. piesă componentă a unei matrițe pentru ambutisarea tablei, care presează marginea acesteia spre a împiedica formarea cutelor.
2. ciocan pentru a face plană fața unui obiect.
 

presant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. pressant)

1. care presează (2).
2. (fig.) care cere o rezolvare grabnică, urgentă.