recuperator 2, -oare
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. récupérateur)
Etimologie: (fr. récupérateur)
1. adj. care recuperează: recuperatoriu.
2. s. n. sistem tehnic cu care se recuperează deșeurile de materiale sau energia care se pierde în mod obișnuit.
3. subansamblu al unei guri de foc de artilerie care readuce părțile reculante în poziția inițială.