OK
X
deșoca
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (după fr. déchocage)
1.
a
scoate
pe
cineva
din
starea
de
șoc
prin
aplicarea
de
diferite
tehnici
terapeutice.
deșocant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (deşoca + -ant)
1.
(med.)
care
deșochează;
care
scoate
pe
cineva
din
starea
de
șoc
în
care
se
află.