driling
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (engl. drilling)
Etimologie: (engl. drilling)
1. armă de foc combinată care include în mod obișnuit cel puțin o țeavă ghintuită și o țeavă netedă și poate fi folosită pentru a vâna o varietate foarte mare de vânat, de la căprioare la păsări; armă cu trei țevi.