OK
X
chitină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. chitine)
1.
substanță
organică
asemănătoare
cu
celuloza,
constituent
al
cuticulei
(2).
chitină
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
chitinum
2.
FR
chitine
3.
EN
chitin
4.
DE
Chitin
5.
RU
хитин
6.
HU
kitin
chitinos, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. chitineux)
1.
care
aparține
chitinei;
care
este
de
natura
chitinei;
format
din
chitină.