Dictionar

 

domicilia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. domicilier)

1. a locui, a-și avea domiciliul undeva.
2. a indica, a preciza localitatea unde trebuie plătit la scadență un efect de comerț.
 
 
 

cărpinișeancă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cărpinișean + -că)

1. femeie originară din localitatea Cărpiniș; locuitoare din Cărpiniș.
 

asuăjeancă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (asuăjean + -că)

1. femeie originară din localitatea Asuaj.
2. locuitoare din Asuaj.