OK
X
izomagnetică
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. isomagnétique)
1.
linie
care
unește
punctele
de
valoare
constantă
ale
magnetismului
terestru.
agonă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. agone)
1.
linie
care
unește
punctele
de
pe
glob
cu
declinație
magnetică
zero.
agonic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. agonisch)
1.
referitor
la
agonie;
care
este
în
agonie.
2.
(fiz.)
curbă
~ă
=
linie
de
declinație
magnetică
zero;
agonă.
amper-spiră
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (amper + spiră)
1.
unitate
de
măsură
a
tensiunii
magnetice,
egală
cu
tensiunea
magnetică
în
lungul
unei
linii
închise,
produsă
de
o
spiră
prin
care
trece
un
curent
electric
cu
intensitatea
de
un
amper.
aură
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat., fr. aura)
1.
aureolă
(5).
2.
stare
particulară
care
precedă
o
criză
de
epilepsie.
3.
fenomen
biofizic
dintr-un
câmp
de
emisiune
a
unor
radiații
ale
corpului,
de
natură
luminoasă
sau
electromagnetică.
autoexcitație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. auto-excitation)
1.
excitație
magnetică
a
unei
mașini
electrice,
produsă
în
cursul
funcționării
de
o
sursă
de
energie
proprie.
bandă 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bande, germ. Band)
1.
fâșie
îngustă
și
lungă
cu
care
se
leagă,
se
înfășoară
ceva.
2.
parte
lungă
și
îngustă
a
unei
suprafețe.
3.
fir
de
circulație
pe
o
stradă
sau
șosea.
4.
(anat.)
fâșie
de
țesut
care
unește
două
organe.
5.
parte
a
cromozomului,
clar
diferențiată,
de
culoare
mai
închisă
sau
mai
deschisă.
6.
~
magnetică
=
fâșie
pentru
înregistrarea
magnetică
a
semnalelor
electrice;
~
de
magnetofon
=
fâșie
îngustă
de
material
flexibil,
cu
un
strat
fin
de
substanță
feromagnetică,
pentru
înregistrarea
și
reproducerea
sunetelor
cu
magnetofonul;
~
etalon
=
bandă
magnetică
cu
înregistrări
speciale
pentru
reglarea
sau
verificarea
parametrilor
unui
magnetofon
ori
magnetoscop;
~
rulantă
=
fâșie
îngustă,
continuă
(de
cauciuc)
care
servește
la
transportul
în
plan
orizontal
al
unor
materiale
sau
piese;
~
de
imagini
=
peliculă
cinematografică;
~
sonoră
=
peliculă
cinematografică
de
înregistrat
sunetul.
7.
(spațiu
neimprimat)
între
două
sau
mai
multe
mărci
poștale;
ștraif.
8.
margine
elastică
de
la
masa
de
biliard.
9.
(herald.)
figură
diagonală
care
reunește
unghiul
drept
de
sus
al
unui
scut
cu
unghiul
stâng
de
jos.
10.
în
~
=
(despre
figuri)
așezat
în
diagonala
scutului.
11.
grup
de
frecvențe
învecinate
sau
apropiate
care
fac
parte
din
spectrul
unei
radiații
sonore
sau
electromagnetice.
12.
înclinare
a
unei
nave
pe
un
bord
sub
efectul
vântului
sau
când
încărcătura
este
greșit
repartizată.