regrupa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. regrouper)

1. a (se) grupa din nou.

debandadă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. débandade)

1. faptul de a se dispersa rapid și în toate direcțiile; neorânduială, dezordine completă; dezorganizare.
2. (antonime) orânduială, rânduială, regrupare, disciplină.

liniație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. lineatio)

1. aspect vărgat al unor roci efuzive, produs de paralelismul mineralelor închise care s-au regrupat în benzi lungi pe direcții de scurgere.

globalizare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (globaliza, cf. fr. globalisation)

1. acțiunea de a globaliza.
2. acțiunea de a regrupa părți distincte într-un întreg omogen.
3. faptul de a percepe, a concepe ceva sau pe cineva ca un întreg.
4. extindere la nivel mondial; mondializare.
5. (economie) generalizare la nivel global.

deportare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (deporta)

1. acțiunea de a deporta și rezultatul ei; (înv.) deportație, (înv.) deportațiune.
2. acțiunea unei puteri politice de a forța o categorie sau un grup de oameni să-și părăsească habitatul (teritoriul sau țara), fie pentru a-i obliga să se stabilească în altă parte (deplasare forțată, regrupare forțată sau „purificare etnică”), fie pentru a-i ține în lagăre (muncă forțată).
3. (prin ext.) internare politică într-un lagăr de concentrare situat departe de reședința victimei.

defragmentare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. fr. défragmentation)

1. acțiunea de a defragmenta și rezultatul ei.
2. (informatică) procesul de eliminare a fragmentării din sistemul de fișiere; regruparea fragmentelor de fișiere împrăștiate pe hard disk cu scopul de a crește viteza de citire.
3. (ecologie) acțiune care vizează reconectarea mediilor fragmentate prin drumuri sau alte artefacte.
4. (antonime) fragmentare, fragmentație.