OK
X
augment
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. augment, germ. Augment, lat. augmentum)
1.
vocală
adăugată,
în
unele
limbi,
înaintea
unei
forme
verbale
pentru
a
marca
o
acțiune
trecută.
augmenta
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. augmenter, lat. augmentare)
1.
a
face
o
cantitate
mai
mare;
a
crește,
a
face
mai
mare;
a
mări,
a
spori.
2.
a
crește
salariul
unei
persoane.
3.
(antonime)
a
diminua,
a
micșora.
augmentabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. augmentable)
1.
care
poate
fi
augmentat;
majorabil.
2.
(antonim)
micșorabil.
augmentare; completare
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
aucutuarium
2.
FR
augmentation
3.
EN
augmentation
4.
DE
Augmentation;
Hinzufügung;
Vervollständigung
5.
RU
дополнение
6.
HU
kiegészítés,
hozzáadás
augmentație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. augmentation)
1.
acțiunea
de
a
augmenta;
rezultat
al
acestei
acțiuni;
augmentare.
2.
(în
special)
creșterea
salariului
sau
a
prețului.
3.
(var.)
(înv.)
augmentațiune
4.
(antonime)
diminuare,
micșorare,
scădere.
augmentativ, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.n.
Etimologie: (fr. augmentatif)
1.
(afix)
care,
atașat
la
un
substantiv,
exprimă
o
creștere
a
dimensiunilor
obiectului
denumit;
(prin
ext.)
(cuvânt)
format
cu
un
asemenea
sufix.
2.
(antonime)
diminutiv,
diminutival.
amplificativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. amplificatif)
1.
care
servește
la
amplificare,
la
creștere;
amplificator,
augmentativ.
anabolizant, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. anabolisant)
1.
I.
care
activează
sau
facilitează
anabolismul.
2.
II.
(biochimie)
substanță
care
facilitează
sau
augmentează
fenomenele
de
anabolism,
adică
producția
tisulară,
în
special
masa
musculară.
angiomegalie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. angiomégalie, engl. angiomegaly)
1.
(med.)
augmentație
anormală
a
dimensiunii
unui
vas
de
sânge;
dilatare
a
vaselor
sangvine.
assai
Parte de vorbire:
adv.
Etimologie: (it. assai)
1.
(muzică)
(ca
indicație
de
execuție)
destul
de,
suficient.
2.
(muzică)
se
alătură
ca
augmentativ
la
cuvântul
care
indică
mișcarea
unei
melodii.
3.
(sintagmă)
allegro
~
=
mai
repede
decât
allegro.
4.
(sintagmă)
adagio
~
=
mai
rar
decât
adagio.
augmentație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. augmentation)
1.
acțiunea
de
a
augmenta;
rezultat
al
acestei
acțiuni;
augmentare.
2.
(în
special)
creșterea
salariului
sau
a
prețului.
3.
(var.)
(înv.)
augmentațiune
4.
(antonime)
diminuare,
micșorare,
scădere.
dinamogenie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. dynamogénie)
1.
mod
de
dezvoltare
și
creștere
a
activității
unui
organism,
organ,
celulă
sau
țesut.
2.
acțiune
biologică
normală
sau
patologică
prin
care
o
activitate
psihologică
este
imediat
augmentată.