Dictionar

calvar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. calvaire, lat. calvarium)

1. chin, suferință; durere îndelungată, supliciu.
 

calvariu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. calvarium)

1. (la catolici) cruce monumentală, reprezentând imaginea lui Isus răstignit, în apropierea unei biserici; (p. ext.) cruce de lemn ridicată la răspântii, pe marginea drumurilor etc.
 

martiriu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. martyrium, gr. martyrion)

1. tortură îndurată de cineva pentru convingerile sale, pentru o credință sau o atitudine; martiraj.
2. (fig.) suferință morală; calvar.