Rezultate secundare (Isus):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adoptianisme)
1. erezie răspândită mai ales în Spania, în sec. VIII, potrivit căreia Isus era doar un fiu adoptiv.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. antitrinitaire)
1. I. privitor la antitrinitarism.
2. care neagă dogma Sfintei Treimi.
3. II. adept al antitrinitarismului.
4. creștin care nu recunoaște Trinitatea și neagă divinitatea lui Isus Hristos.
5. membru al unei secte care respinge dogma Sfintei Treimi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. araméen)
1. referitor la popoarele semitice care trăiesc în Aram (Siria și Mesopotamia Superioară).
2. referitor la limba semitică vorbită de aceste populații (este limba vorbită de Isus Hristos); armeic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. calvarium)
1. (la catolici) cruce monumentală, reprezentând imaginea lui Isus răstignit, în apropierea unei biserici; (p. ext.) cruce de lemn ridicată la răspântii, pe marginea drumurilor etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. consubstantialisme)
1. doctrină religioasă care susţine consubstanţialitatea lui Dumnezeu şi a lui Isus Cristos.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. christ, lat. christus, gr. khristos)
1. reprezentare a lui Isus Cristos crucificat.