Dictionar

feritină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ferritine)

1. proteină bogată în fier, din ficat și splină.
 

leucină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. leucine)

1. aminoacid din splină, pancreas etc., omolog al glicocolului, indispensabil în nutriție.
 

lien

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (lat. lien)

1. (anat.) organ anatomic intern, moale și spongios, de culoare roșie-violetă, situat în hipocondrul stâng, între stomac și coastele false; splină.
 

-LIENIE

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (lat. lien, -is „splină”)

1. „splină”.
 

LIENO-, -lienie

Parte de vorbire:  afix  
Etimologie: (fr. liéno-, -liénie, cf. lat. lien)

1. „splină”.
 

limfoblastom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lymphoblastome)

1. tumoare malignă în ganglioni sau în splină prin proliferarea limfoblastelor.