Dictionar

signalment

Parte de vorbire:  s.n. (înv.)  
Etimologie: (fr. signalement)

1. (mai ales la pl.) descrierea detaliată a caracteristicilor fizice ale unei persoane care să permită identificarea acesteia; semnalment.
 

semnalment

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (după fr. signalement)

1. descrierea unei persoane pentru a fi recunoscută; semn particular al cuiva, după care poate fi identificat; signalment.