Dictionar

bronhogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. bronchogène)

1. (anat.) de origine bronhică; care își are originea în bronhii, plămâni.
 

bronhopioree

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pronchopyorrhée)

1. inflamație bronhică purulentă.
 

bronhoragie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bronchorragie)

1. (med.) sângerare mai mult sau mai puțin severă din vasele care alimentează bronhiile; hemoragie bronhică.