Dictionar

biacid

Parte de vorbire:  adj., s.m.  
Etimologie: (fr. biacide)

1. (corp) care posedă două funcții acide; diacid.
2. I. (despre acizi) cu două funcții acide.
3. II. orice acid dibazic.
 

maleic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. maléique)

1. acid ~ = diacid etilenic, izomer al acidului fumaric, obținut prin oxidarea catalitică a benzenului, folosit în industria textilă și la fabricarea parfumurilor; anhidridă ~ă = anhidridă prin încălzirea acidului maleic.
 

malonic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. malonique)

1. acid ~ = diacid saturat, din oxidarea acidului malic.