OK
X
epistaxis
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. épistaxis)
1.
(med.)
hemoragie
exteriorizată
prin
cavitatea
nazală;
hemoragie
nazală,
rinoragie.
2.
(var.)
(înv.)
epistaxă.
holopatie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. holopathie)
1.
stare
patologică
generală
exteriorizată
prin
modificări
locale.
2.
teorie
potrivit
căreia
orice
tulburare
sau
boală
este
consecința
unei
stări
patologice
generale.