Dictionar

flecăreală

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (flecări + -eală)

1. (fam.) vorbărie fără rost, vorbă de clacă; flecărie, pălăvrăgeală.
 
 

comeraj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. commérage)

1. trăncăneală, flecăreală; bârfă, cancan.
 
 
 

verbiaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. verbiage)

1. abundență de cuvinte inutile; vorbărie, flecăreală, sporovăială.
 

vorbărie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vorbă + -ărie)

1. vorbă multă și fără rost; pălăvrăgeală, trăncăneală, sporovăială, flecăreală, taifas.