Dictionar

gasconism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gasconisme)

1. predispoziție (a francezilor) pentru fanfaronadă.
2. locuțiune, pronunțare proprie gasconilor.
 

gascon, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. gascon)

1. I. referitor la Gasconia, locuitorii ei, limba lor.
2. (locuitor) din Gasconia.
3. (cel) care este plăcut și priceput, dar fanfaron și lăudăros precum sunt, după reputație, oamenii din Gasconia.
4. (s.n.) dialect vorbit de gasconi.
 

gasconism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gasconisme)

1. predispoziție (a francezilor) pentru fanfaronadă.
2. locuțiune, pronunțare proprie gasconilor.
 

sebastă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sébaste)

1. pește ghimpos, asemănător cu scorpena, în golful Gasconiei și în Marea Mediterană.