Dictionar

conchiliocultor, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. conchylioculteur)

1. cel care se ocupă cu conchiliocultura.
2. persoană specializată în cultivarea scoicilor.
 

conchiliocultură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. conchylioculture)

1. creșterea scoicilor; cultivarea scoicilor comestibile (stridii, midii etc.).
 

conchiliolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (germ. Konchyliologe)

1. specialist în conchiliologie, disciplină care se ocupă cu studiul scoicilor.
 

ostracofili

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (ostraco- + -fil2)

1. pl. pești care depun icrele în cavitatea paleală a scoicilor.
 

ostracon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., gr. ostrakon)

1. (ant.) nume dat scoicilor pe a căror cochilie se scria numele celor condamnați la ostracizare.
 

perlicultură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (perlă + -cultură, cf. fr. perliculture)

1. cultivarea scoicilor perliere, de obicei cu intervenție umană în interiorul lor, pentru a obține perle de calitate.