OK
X
ulcus
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (lat., fr. ulcus)
1.
ulcer.
2.
rană,
umflătură.
ulcer 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ulcère, lat. ulcus)
1.
leziune
a
pielii
sau
a
unei
mucoase
care
nu
se
cicatrizează
și
care
are
tendința
să
se
întindă
și
să
supureze;
ulcus.
2.
boală
a
arborilor,
cauzată
de
distrugerea
treptată
a
straturilor
lemnoase.
striu
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
stria;
striges
2.
FR
sillon;
cannelure;
rainure
3.
EN
stria;
furrow;
groove;
sulcus
4.
DE
Riefe;
Rille;
Rinne;
Furche;
Streifen;
Strieme
5.
RU
бороздкa;
желобок;
полоскa;
штрих
6.
HU
csík,
rovátka,
finom
sánc