Dictionar

îndoca

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (germ. eindocken)

1. a ridica o navă pe un loc plutitor, a intra într-un doc; a andoca.
 

andoca

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (germ. eindocken)

1. a efectua operațiile de ridicare a unei nave pe un doc plutitor (pentru reparații); a îndoca.