declivitate
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. déclivité, lat. declivitas)
Etimologie: (fr. déclivité, lat. declivitas)
1. unghi format de o dreaptă înclinată cu planul orizontal.
2. înclinare pe o porțiune limitată a unui teren, a unei șosele sau a unei căi ferate.