galopa
Parte de vorbire: vb. intr.
Etimologie: (fr. galoper)
Etimologie: (fr. galoper)
1. (despre cai) a alerga în galop.
2. (despre oameni) a călări un cal în galop.
3. (prin ext.) a merge foarte repede.
4. (despre motoare cu ardere internă) a funcționa neregulat, cu variații mari ale vitezei unghiulare a arborelui motor.