Dictionar

baracă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. baraque, it. baracca, sp. barraca)

1. construcție provizorie de scânduri servind ca locuință, magazie etc.
 

baracament

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. baraquement, it. baraccamento)

1. ansamblu de barăci (mai ales militare).
2. locuințe temporare destinate să găzduiască lucrători în mișcare, refugiați, victime ale dezastrelor etc.
 

camping

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. camping)

1. loc amenajat cu corturi, baracamente sau căsuțe pentru turiști.
 

velum

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. velum)

1. pânză mare care acoperă un circ, o baracă.
2. structură membranoasă, un fel de văl, la meduze, unele larve etc., în apropierea cavității bucale.