OK
X
maniabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. maniable)
1.
care
este
ușor
de
utilizat,
ușor
de
mânuit.
2.
(despre
oameni)
care
are
un
caracter
acomodant,
docil,
conciliabil.
maniabilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. maniabilité)
1.
însușirea
de
a
fi
maniabil.
maniac, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. maniaque)
1.
(suferind)
de
o
manie;
(om)
preocupat
în
mod
exagerat
de
ceva;
tipicar.
maniacal, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. maniacal)
1.
care
caracterizează
o
manie;
care
se
referă
la
manie
sau
la
maniaci;
de
maniac;
(rar)
maniac.
maniaco-depresiv, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. maniaco-dépressif)
1.
(despre
psihoze)
care
se
caracterizează
prin
alternanța
dintre
excitație
și
depresiune.
maniament
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. maniement)
1.
loc
de
depozitare
a
grăsimii
sub
piele
la
animale.
alumnat
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Alumnat, fr. alumnat)
1.
stabiliment
școlar
de
grad
secundar,
în
unele
congregații
din
Germania
și
S.U.A.
arheopterix
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. archéoptéryx)
1.
(paleontologie)
animal
fosil,
capabil
de
zbor,
prevăzut
cu
pene
și
dinți,
prezentând
simultan
caracteristicile
unei
reptile
și
ale
unei
păsări;
acești
dinozauri
aviari,
cu
o
lungime
mai
mică
de
60
cm,
au
trăit
în
urmă
cu
aproximativ
150
milioane
de
ani,
la
sfârșitul
jurasicului,
într-un
mediu
insular,
care
se
află
în
prezent
în
Germania.
axă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. axe, germ. Achse)
1.
dreaptă
care
se
consideră
a
fi
orientată
într-un
anumit
sens.
2.
(tehn.)
linie
dreaptă
care
ocupă
o
anumită
poziție
într-un
sistem
tehnic.
3.
~
de
rotație
=
dreaptă
imaginară
în
jurul
căreia
se
execută
mișcarea
de
rotație
a
unui
corp;
~
optică
=
linie
care
trece
prin
centrul
corneei
și
prin
centrul
optic
al
ochiului;
~
de
simetrie
=
linie
a
unui
corp
sau
a
unei
suprafețe
față
de
care
acestea
prezintă
anumite
proprietăți
de
simetrie.
4.
(astr.)
~
a
lumii
=
prelungire
a
dreptei
care
unește
polii
Pământului
până
la
intersecția
cu
sfera
cerească.
5.
grup
constituit
în
timpul
celui
de-al
doilea
război
mondial
de
Germania,
Italia
și
aliații
lor.
bilion
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. billion)
1.
număr
egal
cu
o
mie
de
miliarde,
în
trecut,
în
Anglia,
Germania
etc.
2.
(în
uzul
actual
american)
miliard;
biliard2.
birman, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. birman)
1.
adj.,
s.m.f.
(locuitor)
din
Birmania.
2.
(s.
f.)
limbă
din
familia
sino-tibetană
vorbită
de
birmani.
bund
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Bund)
1.
asociație,
confrerie;
confederație
(în
Germania
și
Elveția).