toroid
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. toroïde, germ. Toroid)
Etimologie: (fr. toroïde, germ. Toroid)
1. suprafață prin rotirea unei curbe în jurul unei axe din planul ei și care o intersectează.
2. curbă paralelă asociată unei elipse.
3. corp solid mărginit de un toroid; tor.
4. (înv.) toroidă.