Dictionar

araneologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aranéologie)

1. (zool.) parte a entomologiei referitoare la păianjeni; arahnologie.
 

balneologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Balneologie)

1. disciplină care se ocupă cu studiul și aplicarea terapeutică a apelor minerale și a nămolurilor.
 

ozeneologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (ozeneu + -logie)

1. studiul ozeneurilor; ufologie.
 

arahnologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arachnologie)

1. ramură a zoologiei care studiază arahnidele; araneologie.
 

balneolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (germ. Balneolog)

1. specialist în balneologie.
 

neologic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. néologique)

1. (lingv.) care a fost împrumutat recent dintr-o limbă străină; care constituie o formație lingvistică nouă; propriu neologismelor; neologistic.
2. (lingv.) cu caracter de neologism; neologistic.
3. referitor la neologie, la crearea sau introducerea de cuvinte noi într-o limbă.
 

ufologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. ufology)

1. studiul obiectelor zburătoare neidentificate; ozeneologie.