apolinic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (germ. apollinisch)
Etimologie: (germ. apollinisch)
1. referitor la zeul Apolo; apolinar.
2. luminos, senin, echilibrat.
3. (la Nietzsche) spirit meditativ, caracterizat prin echilibru, armonie, măsură, claritate în gândire.