protonotar
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (it. protonotario, fr. protonotaire)
Etimologie: (it. protonotario, fr. protonotaire)
1. prelat de pe lângă curia romano-catolică, care primește actele consistoriilor și ale proceselor de beatificare.
2. prim-cancelar și secretar al curiei imperiale; arhicancelar.