Dictionar

protonotar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. protonotario, fr. protonotaire)

1. prelat de pe lângă curia romano-catolică, care primește actele consistoriilor și ale proceselor de beatificare.
2. prim-cancelar și secretar al curiei imperiale; arhicancelar.
 

protonotariat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. protonotariato)

1. funcția și demnitatea de protonotar.
 

arhicancelar

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. archichancelier)

1. demnitar, în imperiul francez, în fruntea serviciilor justiției sau administrației; protonotar; prim-cancelar.
2. (ist.) demnitar al Imperiului Napoleonian.
 

protonotariat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. protonotariato)

1. funcția și demnitatea de protonotar.